Vorbeam despre bebeluşi, despre îngrijorarea pe care o resimt
unele mame în primele luni, despre cum era el (ce făceam toată
ziua?), despre cum reuşeam să mă descurc eu (citeai ca să afli
lucruri?). Îi raspund afirmativ, chiar dacă ştiu că nu a fost chiar
cea mai inspirată alegere (cartea aceea roz pe care ai văzut-o în
bibliotecă, aka Căpraru).
Rămane un moment pe ganduri, înainte să-mi spună pe un ton grav, puţin şoptit,
ca si cum mi-ar împărtăşi un mare secret: Cărţile sunt despre copii în
general, nu despre un anumit copil. Cărţile te pot ajuta, însă tu trebuie să-ţi
găseşti singură calea... eu aşa cred.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu